Trainspotting

 

RENTON: I chose not to choose life: I chose something else. And the reasons? There are no reasons. Who need reasons when you’ve got heroin?

Dupa xy la patrat zile in care nu prea am facut cine stie ce, am pus mana, ma rog, mi`a fost pusa`n mana,  o carte, care mie mi`a placut foarte mult: “Trainspotting” de Irvine Welsh. A fost si o ecranizare in ’96 a acestei carti, nu prea reusita din punctul meu de vedere dat fiind faptul ca  este extrem de incompleta (dooh e film). Nah, daca era sa scoata niste faze neinteresante (cam putine in carte) mai ziceam, dar au scos intamplari chiar tari. Personajul principal (mai mult sau mai putin) este Mark Renton (Rents), un junkye, heroinoman, care impreuna cu prietenii lui trece prin tot felul de experiente cauzate mai mult de catre dependenta lor de dava sau de prea multa bautura sau ambele combinate. Foarte tare mi`a placut faptul ca autorul nu arata intamplarile numai din perspectiva lui Rents ci si din perspectiva celorlalti (Sick Boy, Begbie, Tommy, Spud) astfel creand o mai buna imagine de ansamblu al celor intamplate. Fiecare cu o personalitate extrem de colorata si diferita, insa completandu`se oarecum nemaipomenit din punctul meu de vedere, unii toxicomani altii alcoolici se accepta cu toate defectele lor, pe care nu ezita se si le aminteasca unii celorlalti la fiecare ocazie sau disputa. Trist mi s`a parut faptul ca intai am citit cartea (aproape toata) si apoi am vazut filmu, care m`a dezamagit. Poate daca as fi vazut filmul inainte era altceva dar asa nah. Anyway, daca aveti cateva minute libere check this out ;).